|
|
RELAŢIA
CU POLIŢIA
Procurorul
este titularul acţiunii penale, dar misiunea de a descoperi
infracţiuni şi de a-i identifica pe autorii acestora revine
poliţiei. Conform art.218 din
Codul de procedură penală,
procurorul
conduce şi controlează activitatea de cercetare penală a
poliţiei şi a altor organe şi supraveghează ca actele de
urmărire penală să fie efectuate cu respectarea dispoziţiilor
legale. Organele de cercetare penală sunt obligate să
încunoştinţeze de îndată pe procuror despre infracţiunile de
care au luat cunoştinţă.
Conceptul de conducere de către procuror a activităţii de
cercetare penală efectuată de organele de poliţie a fost
introdus întâi prin art.31 lit.b din Legea 92/1992 şi, ulterior,
prin modificarea în anul 1993 a art.218 alin.1 din
Codul de procedură penală,
(ultima oară, prin Legea nr.281/2003) şi dispoziţiile art.66 din
Legea nr.304/2004, republicată.
Conducerea şi controlul procurorului asupra activităţii de
urmărire penală se realizează prin:
Ř
dreptul procurorului de a da dispoziţii cu privire la efectuarea
oricărui act de urmărire penală (art.219).
De exemplu, în practică procurorul dă dispoziţie organului de
cercetare penală să înceapă urmărirea penală, să efectueze unele
acte premergătoare începerii urmăririi penale, să aplice
sechestru asigurător asupra bunurilor învinuitului sau
inculpatului, să administreze anumite probe necesare aflării
adevărului.
Ř
rezolvarea conflictelor de competenţă între organele de
cercetare penală;
Ř
verificarea dosarelor de cercetare în orice stadiu s‑ar afla;
Ř
infirmarea actelor şi măsurilor procesuale nelegale luate de
organele de cercetare penală;
Ř restituirea
dosarelor pentru completarea sau refacerea cercetării penale;
Ř soluţionarea
plângerilor împotriva actelor de cercetare penală.
În cazul
organelor de cercetare ale poliţiei judiciare, organele ierarhic
superioare ale acestora nu pot să le dea îndrumări sau
dispoziţii privind cercetarea penală.
Dispoziţiile date de procuror sunt obligatorii
pentru organul de cercetare penală care poate face obiecţii şi
sesiza pe prim procurorul parchetului, fără a înceta executarea. |
|
